Masterstill's Blog

oscilatii varatice

masterstill — Sun, 25 Jul 2010 06:06:30 +0000

intre vara de azi si cea dinainte nu-i decat un pas facut inainte

intre Cer si Pamant nu-i decat o distanta care s-a micsorat

un tarm si valurile care sterg
u r m e l e

everybody’s fine

masterstill — Tue, 09 Feb 2010 19:21:56 +0000

suntem total ne-inspiraţi, ne potrivim ceasurile după telefoanele mobile
ne contorsionăm în mesaje multimedia
nu răspundem la apeluri false, ne-am înăbuşit tristeţea semnăm petiţii
privim viaţa în faţă
ce comedie falsă!
nu ne mai ţinem bine minte scopul
epidemia uitării s-a răsfrânt asupra noastră
e timpul să te odihneşti, prietene ,destinul tău joacă
în mijlocul mayei omuleţul verde clasează empatiile noastre
am pierdut sentimentul vinovăţiei ne pasă

http://www.youtube.com/watch?v=euvikIvaLpw

déjà vu

masterstill — Sun, 31 Jan 2010 05:53:45 +0000

îmi revin anumite cuvinte obsesiv in minte
la quetude d’un lac senzatie déjà vu
cuvinte citite undeva n-are prea mare importanţă în momentul de faţă unde, cum n-are importanţă nici de ce scriu.privesc în tăcere cuvintele.

parcă ai descoperit o comoară aflată la capăt de curcubeu, e adevărul pe care îl aşteptai de ceva vreme
focalizezi de îndată iluminarea.căutai de ceva vreme adevăruri dincolo de tine, mai bine zis aşteptai confirmări, pe cineva să spună ca tine
oamenii adeseori nu înţeleg de ce ai rămas în urmă, de fapt motivele personale nu interesează pe nimeni
ei nu înţeleg nici de ce te-ai grăbit
căutarea adevărului e continuă şi îţi pavează drumul spre înţelegere, cine a trecut printr-o experienţă similară ţi se va alătura cu uşurinţă, cine nu judecă.
sufletul e modelat de tot ceea ce ai fost tu în vieţi trecute, eşti şi vei fi, e flacăra vie care te însoţeşte pe tot drumul acesta al descifrării
încerci să scrii o pagină nouă, apoi două până ai senzaţia că te-ai eliberat, ai epuizat între timp şi subiectele, de aici înainte n-ai face decât să te repeţi.
mai vrei să scrii? nu.te duci să trăieşti.
îţi culegi lecţiile de viaţă pentru că nu-i aşa le-ai învăţat într-un sfârşit
toate urmele lăsate de suferinţă au fost vindecate cu lumină, ai acces la această lumină numai imaginându-te în mijlocul ei
e o lumină nesfârşită
stop cadru pe scena în care te simţi OK, acum poţi să asişti la filmul vieţii tale derulând înainte /înapoi, poţi să şi joci în el
proiectându-te lângă oamenii dragi de care îţi cam fusese dor.
pană aici conştientul nu intervine şi nici nu-ţi deranjează gândurile
poţi să te simţi bine/rău/cald/rece/trist/vesel/ poţi să nu simţi nimic
piesele se întrepătrund pe măsura înţelegerii aşezi indiciile cap la cap descoperind rolul fiecăruia, cine sau ce ţi-a provocat starea.
intuiţiile tale s-au adeverit.tabloul e complet. ai viaţa în propriile mâini şi spiritul liber.
ce faci acum?

stories?

masterstill — Sun, 31 Jan 2010 05:50:53 +0000

poate akismet nu blocheaza
daca ar fi si traducatorul de serviciu azi

View this document on Scribd

Hello world!

masterstill — Fri, 01 Jan 2010 17:31:56 +0000

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!

La taifas cu Mosu'

masterstill — Thu, 25 Dec 2008 07:17:25 +0000

Mos Craciune a NINS!

la nesfarsit si eu am mancat bomboanele Eugeniei sau merele? iar m-am incurcat si balbait de emotie, d-l Nanu a fost ingaduitor si mi-a soptit o poveste.

In timp ce vorbeam de cometa Halley canta o chitara, Magii au ajuns anul asta n-au fost troiene

Asa-i ca n-ai auzit finalul? am repetat Mosule sa tii minte,Virtualia X .

Am intalnit oameni dragi si am primit autografe, as fi vrut sa nu se termine inregistrarile si visul

POVESTE am visat erau ingerasii Mihaelei Garlea acasa si copiii de la Palat se rugau pentru Andreea Dancinescu. Povestea a citit-o d-l Silisteanu, a mai spus ceva despre o pasare si cum nu-i nimic in cer dupa ce a imprumutat ochelarii

descopeream si eu Pamantul

mosuleeeeeee ninge n-am schiuri te-as duce

pe serpentinele bizare Aprilia poarta coliere fermecate

Alma viseaza in direct de la ora 3 si viseaza wireless mosule

descifrez mesaje secrete din visul de as’noapte

priveam cu ochi de copil un glob de cristal
ningeau câteva lumi noi sau poate că în prezent se adunase doar trecutul
Visam? ce inseamna a visa tot nu ştiam pe unde rătăcea viitorul
câţiva fulgi îi arătau calea voiam să-ţi strig ceva
ţineai în palme universul şi globul meu de cristal
Interacţionau câteva unde, acolo cineva rostogolea o minge

Cerul scria din picături chi-ul iubirii
surâsul tău interior dimineaţa devreme făcea slalom printre câteva planete,
temperaturi variate – pulsul acelaşi,
ţipenie de om – pulsul acelaşi.
Nu-ţi ştiam numele, voiam să-ţi strig ceva
să te întreb pe unde ai umblat, cum de ţi-ai uitat masca, jobenul pe masa tăcerii
apoi să las zorii în lumea misterelor eu să plec undeva
până nu se terminau toate culorile din viziunea mea.
Am mărit la scară planetară visul, îi crescuseră rădăcini printre galaxii
voiam să adorm langă un bonsai, să-ţi spun că mă cheamă Alice

şi am intrat în lumea minunilor pe poarta secretă din proverbul acela in care se plimba fericirea, în timp ce visam aveam atatea să-ţi spun.

Vezi ca e o leapsa pentru tine pe blog.Si tu zambesti dimineata?

N-am poze.Ninge mosule.E Craciun.

Craciun fericit tuturor si sarbatori pline de lumina!

Sub semnul lui 10

masterstill — Wed, 24 Dec 2008 21:38:15 +0000

intalnire de suflet si oameni minunati

Colinde colinde

masterstill — Sat, 20 Dec 2008 09:56:21 +0000

Despre curaj si poezie

masterstill — Mon, 08 Dec 2008 18:05:33 +0000

“Sa ai curajul de fi tu însuti nu presupune sa faci acte eroice, sa alergi în
întâmpinarea pericolului sau sa salvezi pe cineva care se înneaca.

Acest curaj, atât de intim, se spijina pe 3 ancore:
A învata sa te iubesti, cu bunavointa si respect (nu cu o iubire narcisica sau egocentrica)
A îndrazni sa te respecti. Asta înseamna sa înveti sa spui NU, când cererea celuilalt nu corespunde valorilor noastre, disponibilitatilor noastre sau alegerilor noastre de viata.
A-ti asuma riscul autoresponsabilizarii, adica a-ti asuma consecintele propriilor acte, fara sa-l acuzi pe celalalt si mai ales sa descoperi ca esti responsabil nu de ceea ce mi se întâmpla, ci de ceea ce fac.

Pentru a întari aceste ancore în noi, va fi important:
• sa cunoastem si sa respectam nevoile relationale (nevoia de a se exprima, de a fi înteles, de a fi recunoscut, de a fi valorizat, nevoia de intimidate, de a crea si de a visa)
• sa punem în practica câteva reguli de igiena relationala atât fata de noi însisi, cât si fata de ceilalti (a nu confunda sentimentele cu relatia pe care o propunem, a diferentia mai bine nevoia de dorinta, a practica mai degraba confruntarea decât înfruntarea, a învata sa vorbesti mai curând despre tine decât despre celalalt, a practica comunicarea directa (si nu cea indirecta, vorbind despre cineva care nu este de fata).

Sa ai curajul sa fi tu însuti, înseamna sa ramâi coerent, sa fie un acord între ceea ce spun si ceea ce gândesc, între ceea ce încerc si ceea ce fac.”

Jacques Salomé, aprilie 2007

Un alt autor care imi este drag.

Prima carte citita a fost "Mami, tati, ma auziti?" apoi "Curajul de a fi tu insuti", nu stiu cat am reusit eu sa prind din aceste secrete dar cautand astazi

Povesti cu Jacques Salome
gasesc o Banca de conversatie

si Nu-ti cer nimic

daca m-as asculta acum as spune ca visez

Imaginatie versus ratiune

masterstill — Sun, 07 Dec 2008 17:06:38 +0000

Cum magia sarbatorilor la mine functioneaza si dragii de voi mi-ati transmis numai ganduri frumoase si idei de lectura, vreau sa va povestesc cum am inceput eu sa scriu o poveste cu ceva timp in urma pentru copilul meu, cu zane si spiridusi, elfi care danseaza si ajung in mesaje e-mail sau pe mesenger direct din Tara Minunilor.
Povestea avea nevoie doar de o poza si devenea personalizata pe numele si gustul copilului.
A ramas in stadiu de proiect povestea pentru ca in fiecare seara inventam altceva, de aceea si blogul meu acum se cheama nesfarsit, inaintand mai am cate ceva de scris, de citit si descoperit.

Deci, a fost odata ca niciodata si dupa formula magica apare o imagine:

Citez:

„Odata ca niciodata am fost eu, umblând prin casa ca un leu în cusca.
Eram bolnava, asta era sigur, dar nu reuseam sa înteleg ce anume aveam. Nu mi se întâmplase nimic deosebit, nimic iesit din comun. Atunci ce era cu nelinistea aceea fara motiv, cu acel du-te-vino, de parca as fi cautat un lucru si nu-l gaseam, cu acea senzatie ca ceva, nu se stie ce, ma presa. Nu pricepeam nimic. Nu-mi mai aduc aminte cum de mi-a trecut prin minte sa inventez o poveste.
Am inventat o poveste plina de personaje: erau acolo si Printesa Luminii si Printul Întunericului, care se iubeau grozav, dar, fiind din doua împaratii incompatibile, nu era chip sa-si poata uni vietile …
Pe atunci eram înca o fetita, nu faceam parte dintre "lucratorii" din domeniul psihologiei, nu stiam nimic despre simbolism si arhetipuri, dar îmi amintesc bine emotiile pe care mi le-a trezit acea incursiune în imaginar.
Basmul meu se oprea în împrejurari dramatice si nu gasea nici o rezolvare: o iubire nefericita, imposibilitatea de a o împlini, imposibilitatea celor doi de a se uita unul pe altul, de a se desparti, de a se elibera … Ce mai, o adevarata tragedie! Era în acelasi timp o situatie destul de caraghioasa si de paradoxala: s-ar fi zis ca pentru mine, în dupa-amiaza aceea obisnuita de început de vara, sa rezolv povestea Printului Intunericului si a Printesei Luminii devenise o chestiune de viata si de moarte! Nu vedeam de ce trebuia sa-mi pese asa de tare, dar ma simteam atât de implicata în povestea cu pricina, încât am trecut prin ceasuri întregi de chinuri emotionale în cautarea unei încheieri fericite a basmului meu.
Solutia a venit când se facuse seara: o rezolvare deplina, permanenta, care îi lasa pe toti linistiti la locul lor, bine aranjati în noua lor pozitie.
Iar eu, cu sufletul împacat al celui care a dus la bun sfârsit cine stie ce fapta eroica, m-am dus în pace la culcare".

Este vorba de un citat din cartea „CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE” in care un psihoterapeut specializat in medicina psihosomatica, Paola Santagostino foloseste un tratament mai putin obisnuit, dar eficient: pacientii ei trebuie sa inventeze un basm, dând chip unor procese interioare profunde, care in viata de zi cu zi nu sunt constientizate.
Imaginarul si imaginatia devin astfel instrumente terapeutice si pot fi utilizate in vindecarea tulburarilor emotionale, dar si fizice.
Terapeutului aceasta metoda ii permite sa înteleaga dinamica interioara a pacientului, iar acesta din urma învata sa descifreze realitatea nu doar conform schemei logice, ci si dintr-o perspectiva creativa.
Pe lânga informatiile ce privesc psihanaliza, basmul si exemplele clinice, sunt oferite sugestii pentru folosirea povestii despre sine fara ajutorul unui specialist.
O carte, asadar,cu miza dubla: detasarea de schemele mentale rationale, care nu întotdeauna sunt productive si gasirea unor solutii pe cale intuitiva.

Din ciclul "mai tare ca diamantul" mi-a iesit in cale Puterea magica a mintii o carticica plina de secrete de unde aflu cele sapte puteri magice:
-puterea de gandi, puterea de a iubi, puterea dorintei, puterea imaginatiei, puterea planificarii, puterea crearii, puterea alegerii alternativelor
Cele noua alternative:
-alege sa iubesti in loc sa urasti,
-alege sa razi in loc sa plangi,
-alege sa creezi in loc sa distrugi,
-alege sa perseverezi in loc sa renunti,
-alege sa lauzi in loc sa barfesti,
-alege sa vindeci in loc sa ranesti,
-alege sa dai in loc sa primesti,
-alege sa actionezi in loc sa astepti,
-alege sa traiesti in loc sa mori.
si infinit de posibilitati:

unde-i ura-seamana iubire, unde-i jignire-iertare,
unde-i indoiala-credinta, unde-i disperare-nadejde, unde-i intuneric-lumina, unde-i tristete-bucurie

Aleg sa postez, am si uitat cum e, dar ploua si eu creez .